Mi-am început al 30-lea an de existenţă adolescentin. Ca şi cum înţelepciunea, câştigată cu lacrimi pe alocuri, s-ar fi înghesuit ironic într-o cană picturală de ceai Tabieturi. Zvârcolirile de ֦17 ani infinit” au rolul de a-mi arăta că sunt, şocant şi esenţial, egală cu mine. Şi că apetitul meu la risc a rămas direct proporţional …
