A ști în orice moment al vieții în ce punct ești.

A ști că i-a scris până acum ceva vreme.

A ști ca Ea a primit toate cuvintele pe care tu nu ai dreptul să le primești.

A ști obiectiv că you’re wasting your young years.

A ști că singurătățile și temerile lor adiacente creează dependențe inexplicabile.

A ști că repetitivitatea gesturilor nu reflectă decât obișnuință și nicio altă interconexiune galactică.

A ști că poți pleca fără urme de praf stelar sau de regret în urmă.

A ști că zilele sunt și vor fi la fel.

A ști că uneori eforturile noastre sunt în zadar și dorințele, deși puse sub preș, încă arzânde.

A ști că probabil ermetismul tău nu-ți va permite niciodată să simți veritabil și veritabila deschidere umană.

Câtă cunoaștere, atâta dramă. Cât realism, atâta luciditate. Câtă luciditate, atât de puțină fantazie.

You might also enjoy:

Leave A Comment

Your email address will not be published.